Semnaturi...

Ce s-ar întâmpla dacă fiecare fotografie nu ar purta în ochii oamenilor propria semnătură a celui care a imortalizat-o? 

Unde ar mai fi magia, unde ar mai fi povestea? 

Unde am ajunge cu toții dacă am închide ochii și am începe călătoria?

Uneori, vreau să văd imperfecțiunea unei fotografii, dar să-i simt trăirile celui ce a realizat-o, emoția din acea declanșare.

Ascultăm mai mult scenarii închipuite și netrăite de autori, decât trăirile și suspinele fotografului singuratic.

Deși e cineva alături, de fiecare dată când declanșezi, ești doar tu în singurătatea ta exclusivistă. Nimeni nu-ți vede clipitul, pulsul, emoția...

Unde am mai fugi dacă am fi perfecți? Dacă ne-ar interesa critica? Dacă n-am mai fi atrași de necunoscut?

Cel mai minunat lucru este să cauți locuri, și nu oameni; spații larg deschise spre nemurirea ta ca simplu fotograf.

Drumul este mai important decat destinatia, te imbogateste, iti redefineste pasii si intr-un final te ajuta sa devii cel care nu credeai ca poti deveni...